inertul apusului

Publicat pe De amide0627
Atâta liniște aici sus, pe crestele nisipurilor.
Până și Dumnezeu se oprește din plimbarea lui zilnică, la malul mării.
Stă inima în loc pentru o secundă cât soarele sărută capătul lumii.
Și noi ne ținem de mână, într-o rugăciune mută, cât ciupește vântul corzile bouzoukilor.

Descoperă mai multe la Călătorii și gânduri.

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Avatarul lui Necunoscut

Publicat de amide0627

2 gânduri despre „inertul apusului”

Lasă un comentariu