Home


La pas pe-un drum de țară.

Am pornit pe drumul ăsta de țară pietruit, numit viitor cu zâmbete largi pe post de superglue pentru rosturi și speranță gălăgioasă în loc de patru pereți și-un acoperiș de lux. Glorie la începuturi. Ne-am oprit de atâtea ori ținându-ne de mână, când apusurile aveau culori prea intense în spatele nostru, iar privindu-le din față…

căpitan de vise și coșmaruri

Cuvinte și sunete în jur. Se adulmecă unele pe altele.Mă ceartă! Mă urlă, mă înalță, mă cațără în cerPe aripi, în zbor, sunt căpitanul tuturor viselor și al coșmarurilorCelor ce nu înțeleg că nu-s nici arogant, nici precaut.Doar cred. E-o linie atât de fină între credință și deznădejdePășesc pe frânghia aceasta întinsă la maximumCu infinita…

frig de țară.

Ce frig e-acum în casa asta mareCu-atâția oameni strânși unul într-altul și de-o parte și de cealaltăa unui șemineu în care ard doar întrebări și strigăte și teamă. Ne încălzim în fața unui foc pe care punem zi de zi doar frici și urăStăm la o coadă cu cărbuni încinși fără să realizăm că până…

zbor între generații.

Îmi spun de multe ori că timp mai este, răbdare mai este, lumină mai este, ora nu s-a schimbat. Oamenii se înghesuie unii în alții, vorbă în gând, mâini în picioare, haos în calculat. Mi-am amintit că nu s-au schimbat prea multe de la o generație la alta, de la…

Keep reading

coborâre în mare.

ești un punct luminos într-o noapte densă, atât de densă încât valurile rostogolindu-se din mare îți dau impresia că te acoperă ca o plapumă de sare. nu te spală. nu îți scriu versuri umede pe pielea tăbăcită de soare. nu îți năclăiesc genele cu broboane de sudoare și semne de…

Keep reading

la răscruce de lumi și oameni.

_iată o situație în care vorbele sunt de prisos. cuvintele sunt prea multe, prea vulgare, prea reci, prea calde, la naiba, cuvintele există, dar numai în mintea mea, numai în creierul meu particular care face conexiuni întrerupte, ca un semnal bruiat, murdar. era o vreme când tot ce îmi doream…

Keep reading

reflexie în oglindă

alergând, m-am oprit în mijlocul unei camere largi, cât o căldare de soare și cer. adie un aer cald, de sărbătoare și de doliu în același timp. simt doar note crude, știi fructele alea – care nu sunt ale mâniei? Fructele din care muști cu atâta poftă, de parcă fiecare…

Keep reading

semne de punctuație.

n-am multe semne de întrebare. De multe ori sunt doar de exclamație! Am prostul obicei să tac atunci când trebuie să vorbesc, să țip când trebuie să tac, să plâng când ar trebui să râd, să ignor când ar trebui să arunc bocancii pe geam. Dar vezi tu, bocancii prea…

Keep reading

femeie de lumină și întuneric

Tu ai un zâmbet larg și atât de cald și în privire ți se aprinde o văpaie Pe care-ți vine să o atingi să vezi dacă e flacără ce mângâie sau arde. Când vorbești, parcă vrei să împletești cu buzele-ți pline și blândețea și Întrebarea a cărui răspuns să-ți trimită…

Keep reading

Ceva nu a mers bine. Te rog reîncarcă pagina și/sau încearcă din nou.

Lasă un comentariu