căpitan de vise și coșmaruri

Cuvinte și sunete în jur. Se adulmecă unele pe altele.
Mă ceartă! Mă urlă, mă înalță, mă cațără în cer
Pe aripi, în zbor, sunt căpitanul tuturor viselor și al coșmarurilor
Celor ce nu înțeleg că nu-s nici arogant, nici precaut.
Doar cred.

E-o linie atât de fină între credință și deznădejde
Pășesc pe frânghia aceasta întinsă la maximum
Cu infinita încredere a omului care știe că există griji cerești
Și iubiri nesfârșite și niciunul din gânduri nu e lumesc.
Sunt inconștient.

În jurul meu, multe intenții bune roiesc. N-am habar de ele
Și nici dorințe ascunse și parcă uneori toate mă înădușesc
Știu că la sfârșitul tuturor zborurilor, când aripile se-ndoaie
Și vânturile se cumințesc iar soarele adoarme în noapte,
Rămân doar eu.

Lindau, Germania.